Horoscop Urania Rac 26 Februarie 3 Martie 2012

Horoscop Urania Rac 26 Februarie 3 Martie 2012
Horoscopul Urania zodia Racului pentru saptamana astrala cuprinsa intre 26 Februarie 3 Martie 2012.

Horoscop Urania Zodia Rac:

Pentru cei care s-au născut în zodia Racului continuă elementele disonante. Se înţelege că într-o bună zi acestea se vor risipi, dar, după cum vă aduceţi aminte, de la sfârşitul anului 2011 spuneam că există aspecte care pentru câteva zodii durează mai mult timp. De aceea îi rugam pe cei născuţi în Berbec, Rac, Balanţă şi Capricorn să aibă răbdare, să se înarmeze cu tărie de caracter şi cu putere şi dorinţă de a depăşi aceste momente, să nu se lasă pradă enervării, disperării sau depresiei.

Este cazul şi săptămânii viitoare care am spune că îi obligă să îşi încordeze nervii pentru a face faţă mai multor provocări. Unele provocări ţin de persoana lor publică, mai ales după 2 martie când Mercur intră în Casa a X-a şi îi pune în prim-planul unor dispute. Vor fi obligaţi să dea replici, răspunsuri la întrebări, la somaţii.

Vor fi obligaţi să aducă contraargumente, să se apere, să se lupte sau chiar să se bată pentru postul lor, funcţia lor, imaginea lor, să îşi apere numele sau numele de familie care presupune o prelungire a unor conflicte şi atacuri dintr-un plan personal, o extindere a acestora întregii familii sau, pe arbore genealogic, să urce până înspre părinţi, bunici şi aşa mai departe. E de apărat o imagine, o postură, un statut

. Din acest punct de vedere, ziua de 3 martie este una care aduce nişte încleştări de voinţă de a zdrobi o serie de atacuri care se îndreaptă vehement împotriva lor. Cu cât provocarea este mai mare cu atât riposta acestora este pe măsură.

Alteori se poate spune că în ziua de 3 martie se concentrează şi elemente care le pot fi de folos. Sunt aspecte armonice care sunt construite de Lună într-o relaţie bună cu Soarele pe axa peşte-Rac.

În felul acesta vor fi dominaţi de instincte puternice dar corecte, de sentimente şi presentimente care pot să le dezvăluie măcar o latură dintr-un adevăr complex, dacă nu adevărul în întregime. Ziua de 3 martie este complexă şi din cauza unor elemente care vin să aducă o greutate specifică unui sector de pe harta lor astrală care de obicei este mai puţin activ.

Astfel, se poate spune că se construiesc premizele unor crize interioare care pleacă din zdruncinări profunde ale încrederii în idei, oameni, idei forţă, noţiuni puternice care i-au animat, i-au motivat, i-au implicat şi i-au obligat, pe porţiuni mari de timp, să se sacrifice. Acum, nemulţumirea, revolta lor, forfota lor interioară este provocată de faptul că ei ajung la o constatare tristă.

Întregul lor efort nu a meritat, fie bruma de câştig cu care s-au ales, fie nu a meritat pentru că au pierdut timp, bani, au pierdut o secvenţă de viaţă şi, mai ales, au sacrificat lucruri importante care acum îşi cer drepturile.

Copiii au fost foarte mult timp singuri, viaţa lor personală a fost carenţială, relaţia cu familia s-a tot şubrezit şi asta pentru ce? Pentru că s-au dedicat unei aşa-numite cauze majore, unei cauze nobile, s-au dedicat profesiei sau meseriei, dar înclin să cred că nu profesia, cât postura care a decurs din acea preocupare profesională este cea care acum vine să declanşeze această criză. De exemplu, una este să fi inginer, profesia, şi alta este să fi directorul unei întreprinderi. Aceasta este valorificarea superioară a meseriei, adică ceea ce decurge ca rang şi onor după ce ai căpătat un statut ce îţi dă dreptul să exerciţi aceste atribuţii.

Prin urmare, faptul că şi-au dorit să urce pe scara ierarhiei sociale a fost plătită din greu şi acum constată că toate aceste eforturi nu au fost recompensate pe măsură, la capătul drumului s-au ales, cum zice românul, cu praful de pe tobă şi că multe lucruri din existenţa lor sunt date peste cap, sunt răvăşite tocmai datorită lipsei de măsură sau incapacităţii lor de a spune stop la un moment dat, e a se opri, de a cântări, de a avea puterea să spună NU la momentul potrivit, de a pune condiţiile necesare pentru ca acest sacrificiu să aibă la un moment dat o logică. Raţiunea de a fi, de a munci, de a exista, de a face aceste eforturi presupune un echilibru social, material, fizic, biologic, mental, spiritual, moral, juridic şi aşa mai departe.

Ei bine, toate aceste noţiuni intră acum într-un amalgam complex şi creează fiecare, în proporţii diferite, după o vârstă, după logica vieţii de fiecare zi un ansamblu de nemulţumiri. Toate se îngemănează şi toate îi arată nativului din Rac un adevăr foarte clar, acela că este momentul să îşi schimbe viaţa. Această precaritate interioară provine din faptul că pentru moment nu găsesc alternativă, pentru că nu au soluţii sau soluţiile sunt insignifiante, sunt insuficiente şi îi lasă reci.

În final cu ce sunt ei mai fericiţi dacă renunţând la toate aceste premize câştigă două-trei ore pe seară de libertate, de singurătate sau de intimitate.

E prea puţin, totuşi. De aceea, pentru moment, ei sunt doar supăraţi. Nu sunt şi suficient de motivaţi pentru a trece la acele fapte importante care să marcheze o ruptură definitivă de acel grup sau de acea perioadă de activitate când ei au fost alături de o secvenţă socială.

Cel mai bântuiţi sunt toţi cei care au intrat în politică şi care şi-au dat seama că funcţie nu au, rang nu au, putere nu au, bani nu au, au fost, cum se zice, în siajul altora, asta ca să vorbim elegant, pentru că, pe româneşte, cred că mulţi dintre nativii din zodia Racului îşi spun acum că au fost sluga lui cutare şi s-au lăsat manipulaţi de te-miri-cine.

Din acest punct de vedere crizele de identitate sunt crize de raportare la o scară de valori morală sau la un nivel de trai ori de existenţă şi inserţie socială pe care şi l-au dorit şi pe care, chiar dacă l-au atins, nu mai reprezintă acum nici suma, nici satisfacţia şi nici echilibrul lor de fiecare zi. Într-un astfel de context dialogul cu un nativ supărat pe viaţă este greu de menţinut la nişte cote raţionale.

De fiecare dată se va cădea în subiectivism şi în argumente care părăsesc teritoriul logicii şi echilibrului şi vorbesc despre nemulţumire, stres, tristeţe sau, uneori, chiar disperare. Pentru unele persoane, încă tinere, o soluţie ar fi să părăsească locul, să plece prin ţară sau dintr-un oraş, sau să părăsească un loc de muncă, sau să se îndepărteze într-un chip radical, total de acel tip de activitate pe care tocmai am conturat-o care le-a stârnit nemulţumirea. Dar firi conservatoare, tradiţionaliste, legate puternic de ţară, familie care trăiesc prin valorile trecutului, adică tradiţie, limbă, moştenire, religie, obiceiuri, este foarte greu să obţină prin această exilare sau prin această migraţie, prin această călătorie spre tărâmuri necunoscute o formulă de fericire.

Această săptămână este o săptămână pentru unii de chin, de forfotă, de alungarea prejudecăţilor, de debarasare, de tot felul de idei care au constituit la un moment dat şi un factor blocant sau înţepenit într-o rutină sau blocat într-un tip de reacţii şi au avut impresia că asta se cheamă viaţă şi stabilitate. Acum, iată, stabilitatea nu le aduce fericire.

Aceste senzaţii sunt acute, sunt precise, sunt pregnante, sunt subliniate de un context astral care va opera în continuare pentru ei. Să presupunem că sunt şi Raci fericiţi, să presupunem că sunt şi Raci care nu au astfel de trăiri, există nu neapărat excepţii, cât categorii de vârstă care prin semn de generaţie nu intră atât de repede sau atât de bine ori în totalitate în acest con mare de previziuni ale noastre pe care tocmai le-am rostit.

Şi atunci pentru cei care nu au probleme se poate spune că această perioadă este una care trebuie abordată cu prudenţă, pentru că dorinţa de a se afirma şi dorinţa de a activa alături de nişte persoane importante rămâne valabilă. Chiar dacă nu este trăită în varianta nemulţumirii şi a crizei, ci este trăită la nivelul dorinţei, aspiraţiei sau al nostalgiei ori chiar al setei de putere, tot reprezintă un factor care trebuie luat cu măsură, cu determinare, cu diplomaţie şi cu foarte multă circumspecţie.